Codul UIT pentru autoturisme cumparate din strainatate: cine declara transportul si cand nu mai este necesar

Achizitia de autoturisme din alte state ridica in practica o serie de intrebari privind aplicarea Sistemului RO e-Transport. Situatiile devin mai dificil de analizat atunci cand mai multe autoturisme sunt aduse in Romania in cadrul aceluiasi transport, sunt descarcate intr-un punct intermediar, iar ulterior fiecare beneficiar isi preia propriul autoturism.

Este suficient codul UIT utilizat pentru transportul initial? Trebuie beneficiarul sa genereze un alt cod UIT pentru deplasarea autoturismului de la punctul de descarcare pana la sediul sau? Se schimba raspunsul daca autoturismul este preluat pe platforma sau se deplaseaza pe propriile roti? Dar daca autoturismul provine din import, si nu dintr-o achizitie intracomunitara?

Raspunsul nu trebuie cautat pornind exclusiv de la mijlocul de transport. Pentru stabilirea obligatiilor in RO e-Transport trebuie identificata mai intai operatiunea economica, apoi persoana careia legea ii atribuie obligatia de declarare si traseul efectiv al bunului.

1. Autoturismul nu este bun cu risc fiscal ridicat

Se impune asadar o prima delimitare.

Ordinul presedintelui ANAF nr. 802/2022 stabileste bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizarii prin Sistemul RO e-Transport.

Lista cuprinde anumite legume si fructe, bauturi, produse minerale, articole de imbracaminte, incaltaminte si anumite produse din fonta, fier si otel. Autoturismele nu sunt cuprinse in aceasta lista.

Consecinta: daca discutam despre un transport exclusiv national al unui autoturism, acesta nu devine supus RO e-Transport numai pentru ca valoarea autoturismului depaseste 10.000 lei sau masa bunului depaseste 500 kg, conform art. 1 alin. (4) din Ordinul nr. 1337/2024.

Pragurile cantitative si valorice prevazute de legislatia RO e-Transport nu transforma un bun care nu este incadrat ca bun cu risc fiscal ridicat intr-un asemenea bun.

Prin urmare, trebuie facuta de la inceput distinctia dintre transportul national si transportul international.

2. Pentru transporturile internationale regula este diferita

In cazul transporturilor internationale, analiza nu se opreste la constatarea ca autoturismul nu este bun cu risc fiscal ridicat.

O.U.G. nr. 41/2022 prevede ca, prin Sistemul RO e-Transport, sunt monitorizate atat transporturile rutiere pe teritoriul national ale bunurilor cu risc fiscal ridicat, cat si transporturile rutiere internationale de bunuri (daca sunt depasite pragurile cantitative si valorice).

Procedura aprobata prin Ordinul nr. 1.337/1.268/2024 este si mai explicita: transporturile rutiere internationale sunt monitorizate indiferent de natura bunurilor, alaturi de transporturile rutiere ale bunurilor cu risc fiscal ridicat.

De aici rezulta regula:

• Autoturism + transport exclusiv national (achizitie nationala) = autoturismul nu intra, prin natura sa, in categoria bunurilor cu risc fiscal ridicat (nu se genereaza cod UIT).
• Autoturism + transport international (achizitie internationala) = trebuie analizata obligatia RO e-Transport chiar daca autoturismul nu este bun cu risc fiscal ridicat (se genereaza cod UIT daca nu se incadreaza in limita de valoare (10.000 lei) sau masa (500 kg)).

3. Analiza trebuie sa inceapa de la factura: cine cumpara autoturismul si de unde?

In cazul unei societati din Romania (persoanele fizice sunt excluse) care achizitioneaza un autoturism din strainatate, primul document care trebuie analizat este factura de achizitie, impreuna cu documentele vamale si cele de transport.

Aceste documente permit identificarea partilor si a naturii operatiunii.

Daca o persoana juridica din Romania cumpara autoturismul de la un furnizor dintr-un alt stat membru UE, realizeaza o achizitie intracomunitara de bunuri.

Daca autoturismul provine dintr-un stat tert si este importat in Romania, ne aflam in sfera unui import.

Daca atat furnizorul, cat si cumparatorul sunt din Romania, discutam despre o operatiune interna, iar pentru transportul national trebuie avut in vedere faptul ca autoturismul nu se regaseste in lista bunurilor cu risc fiscal ridicat din Ordinul nr. 802/2022.

4. Cine trebuie sa declare transportul international?

O.U.G. nr. 41/2022 identifica utilizatorii carora le revine obligatia declararii transporturilor internationale.

• in cazul importului, obligatia revine destinatarului inscris in declaratia vamala de import;
• in cazul exportului, obligatia revine expeditorului inscris in declaratia vamala de export;
• in cazul achizitiei intracomunitare, obligatia revine beneficiarului din Romania;
• in cazul livrarii intracomunitare, obligatia revine furnizorului din Romania.

Regula stabileste de ce trebuie analizate factura si, in cazul importului sau exportului, si declaratia vamala.

Nu este suficient sa se verifice daca transportatorul care a adus mai multe autoturisme "avea un cod UIT". Trebuie stabilit ce partida de bunuri identifica acel cod UIT si cine era persoana careia ii revenea obligatia declararii.

5. Un transport cu mai multe autoturisme nu trebuie privit automat ca o singura partida de bunuri

Un transportator poate transporta simultan mai multe autoturisme, cumparate de beneficiari diferiti.

Existenta aceluiasi mijloc de transport nu inseamna insa ca, din perspectiva RO e-Transport, exista neaparat o singura partida de bunuri.

O.U.G. nr. 41/2022 defineste "partida de bunuri" drept ansamblul indivizibil de bunuri care are acelasi loc de incarcare si de descarcare, un singur utilizator si un singur destinatar final, fiind transportat cu un mijloc de transport care poate fi schimbat pe parcursul deplasarii.

Mai mult, procedura RO e-Transport (aprobata prin Ordinul nr. 1337/2024) stabileste ca, in cazul transportului efectuat in sistem grupaj, se detine un numar de coduri UIT egal cu numarul partidelor de bunuri care indeplinesc conditiile pentru declarare (valoare si greutate).

6. Locul de descarcare

Sistemul RO e-Transport inregistreaza, printre altele, date referitoare la expeditor, beneficiar sau destinatar, caracteristicile si valoarea bunurilor, locurile de incarcare si descarcare, mijlocul de transport, transportatorul si data declarata pentru inceperea transportului.

Sa presupunem urmatoarea situatie:

Germania - Pitesti - Bucuresti

O societate din Bucuresti achizitioneaza un autoturism de la un furnizor din Germania. Autoturismul este transportat impreuna cu alte autoturisme pana la Pitesti.

Pentru segmentul Germania - Pitesti avem un transport international, iar pentru achizitia intracomunitara, obligatia declararii revine beneficiarului din Romania.

Dar ce se intampla dupa Pitesti?

Raspunsul depinde de ceea ce reprezinta Pitesti in cadrul transportului declarat.

Daca Pitesti este locul de descarcare la care transportul international se incheie, iar autoturismul este ulterior preluat pentru un transport distinct Pitesti - Bucuresti, acest al doilea segment este un transport national si, cum autoturismul nu este bun cu risc fiscal ridicat, in aceasta ipoteza nu rezulta obligatia generarii unui nou cod UIT doar pentru transportul national al autoturismului.

7. Dar daca autoturismul achizitionat vine din Germania in Romania pe propriile roti?

Din perspectiva operatiunii economice, autoturismul reprezinta in continuare bunul care face obiectul achizitiei intracomunitare. Modalitatea sa fizica de deplasare nu modifica natura operatiunii de cumparare.

Prin urmare, pentru astfel de situatii trebuie analizata operatiunea in ansamblul sau si documentele care justifica deplasarea, fara a considera ca simplul fapt ca autoturismul circula pe propriile roti ii inlatura calitatea de bun achizitionat intracomunitar.

8. Plata TVA si a taxelor vamale nu inlocuieste obligatiile RO e-Transport

In practica poate aparea urmatorul argument: autoturismul a fost cumparat intr-o anumita luna, taxele vamale si TVA au fost achitate ulterior, astfel incat operatiunea a fost fiscalizata si nu ar mai putea exista o problema privind RO e-Transport.

Sunt insa obligatii diferite.

RO e-Transport urmareste transportul bunurilor, iar codul UIT identifica datele aferente unei partide de bunuri.

Achitarea obligatiilor vamale si a TVA nu inlatura, prin ea insasi, obligatia declararii unui transport pentru care O.U.G. nr. 41/2022 impunea obtinerea codului UIT.

De altfel, pentru import, O.U.G. nr. 41/2022 defineste ca transportul monitorizat este transportul bunurilor de la locul de import pana la locul de descarcare situat pe teritoriul national.

9. Cand trebuie generat codul UIT?

Pentru generarea codului UIT, datele transportului pot fi declarate cu maximum trei zile calendaristice inainte de data declarata pentru inceperea transportului, dar nu mai tarziu de momentul prevazut de lege: prezentarea la punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea in Romania, locul de import sau punerea efectiva in miscare a vehiculului, dupa caz.

Codul UIT are, ca regula, o valabilitate de 5 zile calendaristice, iar pentru achizitiile intracomunitare de bunuri si anumite operatiuni expres prevazute de lege, termenul este de 15 zile calendaristice.

Termenele sunt importante inclusiv atunci cand autoturismul este achizitionat la o anumita data, dar transportul sau are loc ulterior. Data facturii nu trebuie confundata cu data declarata pentru inceperea transportului.

10. O amenda aplicata dupa cateva luni este automat nelegala?

Nu.

Faptul ca transportul s-a efectuat, de exemplu, in luna noiembrie sau decembrie, iar verificarea si sanctionarea au intervenit in luna martie a anului urmator nu permite, prin el insusi, concluzia ca sanctiunea este nelegala.

O.U.G. nr. 41/2022 prevede ca sanctiunile pot fi constatate si aplicate de persoanele imputernicite din cadrul ANAF, Autoritatii Vamale Romane, precum si de ofiterii si agentii Politiei Romane si stabileste ca regimul contraventional se completeaza cu O.G. nr. 2/2001.

In plus, chiar O.U.G. nr. 41/2022 contine dispozitii referitoare la constatarile rezultate din verificari ulterioare incheierii transportului, ceea ce confirma ca existenta unei verificari ulterioare nu poate fi tratata, in sine, ca nelegala.