Participarea salariatilor la profit: noul regim fiscal propus va schimba politica de remunerare in companii

O noua propunere legislativa adoptata de Parlament, introduce in Codul fiscal un mecanism distinct prin care companiile platitoare de impozit pe profit, vor putea distribui catre salariati pana la 15% din profitul brut al exercitiului financiar, beneficiind totodata de un tratament fiscal mai favorabil decat cel aplicabil salariilor sau dividendelor. Proiectul mai trebuie insa promulgat si publicat in Monitorul Oficial pentru a intra in vigoare.

Initiativa legislativa urmareste introducerea unui sistem de participare a angajatilor la profit, inspirat din modele utilizate in alte state europene, cu scopul declarat de a stimula productivitatea, pastrarea personalului in unitate si competitivitatea companiilor romanesti. Expunerea de motive subliniaza ca mecanismul este fundamentat pe ideea corelarii performantei economice a societatii cu recompensarea directa a salariatilor.

Ce prevede concret proiectul

Proiectul introduce un nou articol in Codul fiscal - art. 25 ¹ „Participarea angajatilor la profit” - aplicabil contribuabililor platitori de impozit pe profit. Potrivit formei adoptate de Senat, societatile vor putea acorda angajatilor venituri din participarea la profit in limita a 15% din profitul brut al exercitiului financiar precedent.

Profitul brut avut in vedere, se determina pe baza situatiilor financiare anuale aprobate. Astfel, mecanismul nu este legat de profitul contabil estimat in cursul anului, ci de un rezultat financiar deja validat si aprobat.

Totodata, acordarea acestor sume este conditionata de indeplinirea cumulativa a mai multor cerinte:

• societatea trebuie sa fi inregistrat profit brut in exercitiul financiar pentru care se acorda participarea;
• contribuabilul trebuie sa isi fi achitat obligatiile fiscale scadente catre bugetul general consolidat;
• angajatul trebuie sa fi lucrat efectiv in cadrul companiei pentru o perioada minima prevazuta de lege si sa nu fi avut calitatea de actionar, asociat sau administrator in ultimii ani anteriori exercitiului financiar pentru care se acorda participarea.

Un aspect important este faptul ca distribuirea sumelor nu trebuie realizata egal intre salariati. Angajatorul poate stabili criterii obiective de diferentiere prin regulamentul intern sau prin decizia organului de conducere, ceea ce presupune implementarii unor politici de remunerare bazate pe performanta, vechime, contributie la proiecte sau alte criterii masurabile.

Tratamentul fiscal propus

Una dintre cele mai importante modificari, vizeaza regimul fiscal aplicabil acestor venituri.
In prezent, daca o societate acorda bonusuri salariale din profit, acestea sunt tratate ca venituri salariale si sunt supuse integral impozitului pe venit si contributiilor sociale obligatorii. Noul proiect elimina aceasta abordare pentru sumele acordate in cadrul mecanismului special de participare la profit.

Astfel, veniturile respective vor fi incadrate la categoria „venituri din alte surse”, fiind impozitate cu 10%. In anumite situatii, poate aparea si obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate (CASS), in functie de plafonul anual si de celelalte venituri extrasalariale realizate de persoana fizica.

Comparativ:

• veniturile salariale suporta in prezent impozit pe venit si contributii sociale;
• dividendele sunt impozitate separat si pot genera, la randul lor, obligatii privind CASS, in functie de valoarea lor;
• noul mecanism propune o taxare mai redusa si o sarcina fiscala totala diminuata pentru sumele acordate angajatilor.

Pe partea societatii, proiectul stabileste ca aceste sume vor reprezenta cheltuieli deductibile in anumite limite, ceea ce poate transforma mecanismul intr-un instrument fiscal atractiv pentru companiile profitabile.

Ce riscuri si obligatii apar pentru angajatori

Desi mecanismul pare avantajos fiscal, proiectul introduce si o serie de conditii stricte care vor trebui atent documentate.

In primul rand, companiile vor trebui sa poata demonstra criteriile obiective utilizate la repartizarea sumelor catre angajati. In lipsa unor reguli clare si transparente, exista riscul reinterpretarii sumelor ca venituri salariale mascate.

In al doilea rand, legea prevede expres obligatia evidentierii distincte in contabilitate si a pastrarii documentelor justificative aferente acestor venituri.

Mai mult, daca sunt depasite limitele prevazute sau nu sunt respectate conditiile impuse de lege, sumele acordate vor fi reconsiderate drept venituri salariale si vor fi supuse integral taxelor salariale. Practic, beneficiul fiscal poate fi pierdut integral in cazul unei implementari necorespunzatoare.

Ministerul Finantelor va trebui sa elaboreze norme metodologice in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii, norme care vor clarifica inclusiv documentatia necesara, modalitatea justificarii criteriilor obiective si procedurile de control fiscal aplicabile.

Argumentele din expunerea de motive

Expunerea de motive pune accent pe impactul economic si social al masurii. Potrivit documentului, sistemele de participare la profit sunt asociate cu cresterea productivitatii, reducerea fluctuatiei de personal sau stimularea competitivitatii companiilor romanesti.

Initiatorii apreciaza ca masura va contribui inclusiv la cresterea consumului intern si la modernizarea relatiilor de munca, prin apropierea sistemelor de remunerare din Romania de practicile existente in alte state europene.

De asemenea, documentul evidentiaza faptul ca mecanismul ar putea deveni un instrument suplimentar pentru atragerea si pastrarea personalului calificat, in context economic actual caracterizat de deficit de forta de munca si presiune salariala in numeroase sectoare de activitate.

Aspecte practice care vor necesita clarificari

Din punct de vedere contabil si fiscal, aplicarea acestui mecanism ridica deja o serie de intrebari:

• modul concret de calcul al plafonului de 15%;
• tratamentul contabil al sumelor acordate;
• momentul recunoasterii cheltuielii;
• relatia cu politicile de bonusare deja existente;
• impactul asupra indicatorilor financiari si a cash-flow-ului societatii;
• criteriile obiective acceptate in cazul controalelor fiscale.

In egala masura, va fi important de urmarit daca autoritatile fiscale vor trata aceste mecanisme ca instrumente reale de participare la profit sau daca, in practica, vor exista tendinte de reconsiderare fiscala atunci cand distributiile sunt apropiate de logica unor bonusuri salariale clasice.

Pana la aparitia formei finale a legii si a normelor metodologice, companiile interesate ar trebui sa analizeze din timp impactul fiscal, contabil si juridic al implementarii unui astfel de sistem de remunerare.